Reprezentatie

Am urcat pe scena privind intreaga lume din fata mea. Imi era dor de zilele in care nu era nimeni inafara de mine care sa stie ca-mi doaream sa fiu faimoasa.
I reached into the sky
My love wouldn't reach you
The multi-colored balloons
Disappeared into the sky, growing smaller and smaller
I'm alone
I had no destination
But you gently held my hand
Starless night, I won’t look back on the shadow of my past
I want to feel your warmth
Tears are falling down; even when I'm lost
I won't let go of your hand

Amanda era in multime ascultand cantecul Ariei. Chipul sau era luminat de obisnuitul zambet dulce.

Sometimes we fall apart
We become cowards
But surely we find something there.

Take my hand
It’s because the two of us are fragile and imperfect
That we'll stay holding hands forever

M-am oprit la aceasta strofa si mi-am sters lacrimile care se varsau pe fata mea. Imi aduceam aminte de Alex. Am continuat sa cant privind in multime, sperand sa fie aici. Am vazut pe Amanda si am incercat sa zambesc. Am schitat ceva pe fata si am continuat sa-l caut pe brunet.

Ceva nu era in regula cu ea, se vedea din privirile fugare aruncate asupra publicului. Asculta in continuare cantecul asteptand.

M-am oprit din cantat si am fugit de pe scena. Nu l-am vazut pe Alex si asta ma durea cel mai tare. Nu-i pasa. Deloc. Mi-am sters lacrimile si m-am asezat pe borura de langa scena.

Privi o clipa scena . Acum era sigura ca s-a intamplat ceva. Fugi asezandu-se langa ea.
-Acum vreau sa-mi raspunzi sincer. Ce s-a intamplat?

Un prost. i-am spus eu setrgandu-mi repede lacrimile.

-Daca e un prost de ce plangi pentru el?-zambi usor melancolic.

Pentru ca a promis ca vine! am raspuns ridicandu-ma cu greu

Ofta prelung.
-Spectacolul nu s-a terminat inca, poate o sa vina.

Nu vine. i-am spus eu incercand sa nu cad.

O lua usor de brat pentru a nu cadea.
-Niciodata nu pierde speranta.

Cu Alexunder? Da, ce bine punctat! i-am spus lasandu-mi capul intr-o parte.

Nu mai zise nimic. Privi pe fereastra .O zi frumoasa, adica asa parea...

O motocicleta opri brusc, iar de pe ea cobora Alex, pasatrandu-si gluga trasa pe cap si ochelarii, apoi o lua la fuga catre Aria .

M-a ridicat imediat si am plecat.
Nu. i-am sus simplu

-Ariaa ! Striga dupa, oprindu-se in fata ei. Ah, iarta-ma ca am intarziat !

Ai spus ca o sa fii aici! am tipat eu la el, privindu-l printre lacrimi. Am inceput de jumatate de ora.

-Iarta-ma, iti jur ca n-am vrut sa intarzii ! Am lucrat la un album ! Ii spuse calm, privind-o atent .

M-am ridicat.
Si ce propui? i-am spus cat urcam pe scena.

-Sa ma ierti ! Ridica din umeri, dandu-si ochelarii jos, un hohot de murmur auzindu-se . IUsi dadu ochii peste cap .

M-am intors pe calcaie. De ce? De cate ori am intarziat eu?

-Aria, n-am facut-o intentionat ! Un reporter veni la el, si-ntrun acces de nervi Alexunder ii dadu un pumn, aruncandu-l pe jos.

Am coborat in viteza pe scari ducandu-ma pe langa Alex la reporter.

R:Ce Dumnezeu...? Rosti, dar nu apucă sa-si termine fraza pentru ca Alex il prinse de camasa, trantindu-l puternic de un zid. Il lovi in maxilar, acesta privindu-l cu ochii mari si tematori.
A:Misca-te naiba de aici ! Si sa nu te mai vad, sa nu mai vad , de fapt, o revista in care sa scrie ceva despre Aria, m-ai auzit ?!